??rani din mai multe jude?e ale ??rii au venit la Ghelari s? ne arate obiceiurile lor ?i s? demonstreze c? arta popular? nu va muri

Arti?ti populari din 16 jude?e ale ??rii s-au întâlnit la Ghelari, în capitala ?inutului P?durenilor pentru a demonstra înc? o dat? c? folclorul ?i tradi?ia româneasc? nu va pieri niciodat?.

Poe?i, pictori, cânt?re?i

Ei au venit aici, la cea de-a 32-a edi?ie a S?rb?torii Na?ionale a Arti?tilor Populari desf??urat? sub genericul "Din toat? inima". Poe?i, pictori, cânt?re?i, me?teri populari au recitat ?i au cântat, timp de circa dou? ore, pe scena c?minului cultural din Ghelari. ?i pentru c? cei mai mul?i dintre poe?ii din popor au reu?it s? î?i adune lucr?rile în diferite antologii, ei ?i-au prezentat ?i volumele celor de fa??.
Nu au lipsit de la eveniment, nici elevii de la ?coala din Ghelari, ?i nici cei de la ?coala Popular? de Arte din Deva.
Organizatorii s?rb?torii au hot?rât ca loca?ia acesteia s? fie la Ghelari pentru c? ?inutul P?durenilor reprezint? în cultura româneasc? un factor esen?ial al spiritualit??ii ?i sim?irii populare.

Expozi?ie de ?tergare

În cadrul manifest?rii au avut loc ?i o expozi?ie intitulat? "?tergarul hunedorean", care a cuprins piese adunate de etnograful Marcel Lapte? din toate zonele etnografice ale jude?ului Hunedoara.
"Sunt ?tergare vechi de 80 ?i chiar 100 de ani. Aici am expus 54 de piese adunate de la 31 de creatori populari, din 24 de comune din jude?", spune Marcel Lapte?, etnograf la Centrul Jude?ean pentru Conservarea ?i Promovarea Culturii Tradi?ionale Hunedoara.
Aceast? expozi?ie face parte dintr-un poiect de revigorare a artei populare. Astfel încât, etnograful hunedorean vrea s? adune pe viitor, în câteva expozi?ii, ?i picturi de sticl?, obiecte din ceramic?, din piatr? ?i fier.
Expozi?ia de ?tergare poate fi vizitat? timp de o lun? la Pensiunea Panorama din Ghelari, iar apoi se va muta, pe rând, în mai multe comune din jude?.

-------------------

"Poe?ii populari creeaz? cu sufletul ?i cu gândul, iar poezia lor scoate la iveal? bog??ia spiritual? a poporului român"
Marcel Lapte?, organizator al S?rb?torii Na?ionale a Arti?tilor Populari

Festivalul Padurenilor a strans, si in acest an, pe Dealul Cornetului, sute de oameni din intreg judetul.

Sarbatoarea este organizat, in fiecare an, in ultima duminica din luna august, in memoria celui mai mare doinitor hunedorean, Dragan Muntean. Organizat de Primaria comunei Bunila impreuna cu Consiliul Judetean Hunedoara, festivalul iti propune sa ofere fiecarui participant posibilitatea de a cunoaste indeaproape traditia pastrata in vatra satului.

Sarbatoarea de la Poienita Voinii nu a fost ocolita nici de oamenii politici ai judetului Hunedoara. La fel ca in fiecare an, acestia si-au facut simtita prezenta printre participanti, au stat de vorba cu oamenii, facand campanie electorala intr-un mod discret. Printre politicienii prezenti s-au numarat deputatul Viorel Arion, senatorul Dorin Paran, primarul Devei, Mircia Muntean si presedintele organizatiei de femei a PSD Hunedoara, Liliana Tolas.

 Desi drumul pana la platoul unde în fiecare an se desfasoara festivalul de muzica populara de la Poienita Voinii nu este foarte accesibil, la editia din aceasta vara au participat mii de hunedoreni.

Satul de marmura. In Alun, un sat din halucinanta Tara a Padurenilor, mai traiesc opt batrani. Panditi de moarte la coltul casei, ei nu se tem de tarana care-i asteapta, ci de faptul ca frumoasa lor biserica din marmura alba va fi data pustiului. O singura nadejde mai traieste in ei: sa se faca o ma... 

Satul de marmura

In Alun, un sat din halucinanta Tara a Padurenilor, mai traiesc opt batrani. Panditi de moarte la coltul casei, ei nu se tem de tarana care-i asteapta, ci de faptul ca frumoasa lor biserica din marmura alba va fi data pustiului. O singura nadejde mai traieste in ei: sa se faca o manastire acolo, care sa o tina in viata si sa aduca oamenii inapoi

Haladuim pe potecile toamnei, in crucea zilei, prin Muntii Poiana Ruscai. Drumul serpuieste pe dealuri, pe sub cerul albastru, prin sate aproape pustii. Inca e cald, dar primele brume au ars, deja, pajistile montane, chircind unduirea molateca a ierbii. Prafos si abrupt, suisul se ingusteaza pe masura ce urca spre inaltimi. Brusc, ramanem incremeniti. Dealul din fata noastra e taiat pe diagonala de o carare ce straluceste orbitor. "Marmura!", soptim fascinati si ne asezam in genunchi, pipaind drumul pavat cu pietre care stralucesc ca argintul. O adevarata cale imperiala, lungita pe aproape doi kilometri, urca scanteind muntele. Nu doar drumul e pardosit cu piatra cea pretioasa, ci si marginea lui, niste parapeti maiestuosi, catarandu-se, triumfal, in vazduh. La orizont, cararea impunge cerul. Apoi coboara lin, pentru a urca din nou, serpuind, spre un sat aflat deasupra pamantului: Alun, satul din marmura, satul cu toate ulitele si gardurile batute in tandari de piatra stralucitoare. O asezare ireala, strafulgerand in soarele toamnei, asemenea unei urzeli de vis. 

*

Alun pare un sat-muzeu. Pe ulitele sale albe ca laptele nu se vede picior de om. Doar o vita alba paste molatec smocuri de iarba, tasnite prin crapaturile caldaramului. Si cateva roiuri de fluturi, tot albi, si o cariera abandonata, cu gura acoperita de cativa bolovani uriasi, albi si stralucitori... Iar ceva mai incolo, tasnind peste coroana unor meri incarcati de fructe rosii si coapte, turla de marmura a unei biserici de marmura alba, stralucitoare... 
Astazi pustiu, satul de marmura din tinutul aspru al Padurenilor Hunedoarei a fost, pana nu demult, fruntea lumii, satul cel mai frumos, mai bogat si mai infloritor. Tot cuprinsul lui e din marmura: ulitele, scoala, casele, grajdurile, monumentala biserica, toate sunt plasmuite dintr-o roca superioara marmurei de Carrara, toate au fost facute de catre localnici, prin munca grea si nesilita de nimeni. Au fost... Din satul bogat, de odinioara, azi au mai ramas doar patru familii de oameni singuratici si uitati. Lovit, parca, de un blestem, satului i s-a imprastiat viata in lume, a curs spre vale, imposibil de intors catre matca, asemeni argintului viu. 

Este si usor, dar si dificil sa prezinti cartea "Padurenii Hunedoarei", semnata de Rusalin Isfanoni si aparuta recent la Editura ?Mirabilis?. Este usor pentru ca masivul volum are certe virtuti literare, evocand cu caldura portretul istoric, etnografic, spiritual al populatiei care traieste intre Valea Cernei si Valea Muresului, nu departe de Sarmizegetusa Regia, fosta resedinta a regilor daci.Este dificil, intrucat prin sistematizarea unei multitudini de date stiintifice, adunate de-a lungul anilor de catre autor, ca si prin interpretarea acestor date cartea se adreseaza, in buna masura specialistilor. Insa interferenta dintre accesibilitate si sobrietate stiintifica confera cartii virtutea de a se adresa atat cititorului neavizat cat si omului de stiinta. Iata ce scrie in prefata dr. Georgeta Stoica, director general al Muzeului National al Satului ?Dimitrie Gusti?: ?Padurenii Hunedoarei?, monografie elaborata ca teza de doctorat de Rusalin Isfanoni, cercetator stiintific la Muzeul National al Satului ?Dimitrie Gusti?, se deosebeste de toate celelalte lucrari aparute pana acum prin amploarea cercetarilor efectuate in domeniul multor ani, timp in care fiecare aspect a fost urmarit, aprofundat si interpretat. Din prezentarea tuturor temelor abordate, razbat vibratiile trairilor directe ale autorului, padurean prin nastere, participarea emotionala si intelegerea profunda a unei conceptii de viata izvorata dintr-o istorie seculara… Stilul placut al scrierii din care transpare pasiunea autorului pentru Tinutul Padurenilor, datele noi si interesante pe care le aduce, ne indreptateste sa credem ca aceasta carte se va bucura de succes in sanul marelui public si al specialistilor.

Asociatia Non Profit „Alternative Rurale” din Ghelari, condusa de Maria Penisoara     si Sergiu Tent, a organizat, la sfarsitul saptamanii trecute, la pensiunea „Panorama” din localitate, o interesanta manifestare, intitulata „intalnirea Padurenilor”.

Cei prezenti la intalnire, intr-un numar impresionant, toti fiind padureni „cu functii” in administratia publica locala, judeteana sau centrala, politicieni si oameni de afaceri, au putut face un interesant schimb de idei si au discutat despre lansarea unor proiecte pentru dezvoltarea Tinutului Padurenilor si pentru crearea unui brand al zonei si chiar al judetului.

Dezvoltarea si promovarea zonei

Temele dezbatute la „intalnirea Padurenilor” de la pensiunea „Panorama” din Ghelari au fost: prezentarea organizatiilor nonguvernamentale (ONG) din Tinutul Padurenilor; prezentarea proiectului turistic „Vacanta in tara Fierului”; prezentarea potentialului turistic al Tinutului Padurenilor; prezentarea fondurilor externe care pot fi accesate pentru infrastructura si dezvoltare rurala; prezentarea unei expozitii de fotografii si carti cu tematica din Tinutul Padurenilor; discutii libere despre modul de implicare sau sustinere a actiunii de promovare a unor proiecte de dezvoltare durabila a zonei. „Aceasta manifestare se doreste a fi un inceput de drum pentru toti cei care au pornit pe cararile vietii din Padurenime sau aceste locuri le sunt dragi. Aceasta intalnire, una informala, in care am dorit sa ne cunoastem mai bine, a avut la baza o idee, pe care am avut-o impreuna cu colega mea, dr. Maria Penisoara, de a incerca sa adunam laolalta toti padurenii care ocupa o functie importanta in diverse domenii. Este prima intalnire de acest gen care s-a organizat si este bine ca ne-am stabilit, fiecare cateva directii de activitate. Sper ca la viitoarele intalniri sa fie o prezenta mai numeroasa, iar noi, padurenii, ca semn distinctiv, sa venim imbracati in minunatele costume populare din acest Tinut. Un lucru foarte important este acela ca proiectul „Vacante in tara Fierului” poate deveni ceva reprezentativ pentru aceasta zona si pentru intregul judet. in urma acestei intalniri ne-am dat seama ca toti cei prezenti aici avem un scop comun: dezvoltarea si promovarea Tinutului Padurenilor”, a declarat Sergiu Tent, organizatorul „intalnirii Padurenilor” de la Ghelari.